HU | RO
2021 aprilie 15 - joi (s„pt„m‚na 15 - ziua 104) Azi este ziua Anaszt√°zia, Tas, iar m‚ine ziua M√≥zes, Botond.

INTRODUCERE
VotLegal
DESPRE DÃNESTI
PRIMĂRIA     Lista functiilor si salariilor
    Date de contact
    Conducere
    Compartimente, angaja√ĺi
    Informaţii de interes public
CONSILIUL LOCAL     Hot√£r√Ęri
    Consilieri
    Comisii de specialitate
    Procese verbale sedinte de consiliu
    Situatia financiara 2016
    Buget - 2018
    Transparenta decizionala
    Buget 2019
    Buget 2020
INSTITU√ěII
ALEGERI PENTRU PARLAMENTUL EUROPEAN - 2019
ASOCIAŢII ŞI FUNDAŢII
COMUNICATE, ANUN√ěURI     Carte de identitate online
    POST VACANT
    CASATORII
    Oferte de v√Ęnzare a terenurilor extravilane
    ANUNT PUBLIC
    PAUZA DE CURENT
    COLECTAREA DESEURILOR
    Cabinetul de stomatologie
    BIBLIOTECA
LEGISLAŢIE
FORMULARE
CULTURĂ
EVENIMENTE CULTURALE
ADRESE UTILE
PROIECTE EUROPENE
SITUATII DE URGENTA     PLANUL DE APARARE IMPOTRIVA INUNDATIILOR
PORTAL SERVICII PUBLICE DĂNEŞTI
ALEGERILE PENTRU SENAT SI CAMERA DEPUTATILOR DIN ANUL 2020
REFERENDUM 2018
EVENIMENTE
Proiectul SIPOCA 35
CARTE FUNCIARA     *ANUNT
    *CADASTRU SISTEMATIC
LOCALITATI INFRATITE     Solt - Ungaria
    Tevel - Ungaria
PLAN URBANISTIC GENERAL
URBANISM
ALEGEREA PRESEDINTELUI ROMANIEI - 10. noiembrie 2019.
CORONAVIRUS - Informatii importante
ANUNT!
MONITORUL OFICIAL LOCAL     Statutul unitatii administrativ-teritoriale
    Regulamentele privind procedurile administrative
    Hotararile autoritatii deliberative
    Dispozitiile autoritatii executive
    Documente si informatii financiare
    Alte documente
ALEGERI LOCALE - 27.09.2020.
DESPRE DÃNESTI

D√£nesti (√ģn maghiar√£ D√°nfalva, alternativ Cs√≠kd√°nfalva) este o localitate √ģn jude√ĺul Harghita, Transilvania, Rom√Ęnia.  Vatra satului se g√£seste pe lunca Oltului, la 21 km nord de Miercurea Ciuc, pe traseul drumului european E578, la o altitudine de 704 m, √ģn mijlocul zonei Ciucului de Sus. √én nord se √ģnvecineaz√£ cu comuna C√Ęrta, la sud cu localitatea M√£d√£ras, √ģn vest e √ģnconjurat de Muntii Harghitei si √ģn est de Muntii Ciucului. Satul este √ģmp√£rtit pe sistem zecimal: Oltfalva ‚Äď compunea un tinut individual √ģnainte cu 150 de ani, V√°ros (la sud de gar√£) ‚Äď aici se afla piata central√£ a satului, K√∂z√©pszeg, sau K√∂z√©pt√≠z si Felszeg, ori  Fesszeg. Satul s-a format pe teritoriul K√∂z√©pt√≠z (K√∂z√©pszeg). 


Ca Biseric√£ apartinea  parohiei Biserica Sf√Ęnta Maria Mare (C√Ęrta), √ģmpreun√£ cu M√£d√£ras, Ineu si Tomesti p√Ęn√£ √ģn anul 1923, anul separ√£rii.  Constructia a fost √ģnceput√£ √ģn 1922, impulsionat√£ de primirea √ģn dar din partea C√Ęrtei a unei statui reprezent√Ęnd Maica Domnului. Biserica romano-catolic√£ a fost construit√£ √ģn stil neogotic, si a fost predat√£ pe 8 decembrie 1935.   Zidurile din c√£r√£mid√£ ornamental√£ rosie si rozeta de deasupra intr√£rii confer√£ un aspect particular, neobisnuit, dublat de faptul, c√£ este singura biseric√£ din zon√£ cu altarul orientat spre vest. 
 
D√£nesti este e centrul traditional al ceramicii populare negre din zon√£, cunoscut si pentru diversele √ĺes√£turi si textile populare artizanale de l√Ęn√£, precum cerga.  Dup√£ √ģncetarea ol√£ritului din M√£d√£ras, D√£nesti devenise centrul ol√£ritului din Ciucul de Sus. La D√£nesti se √ģnt√Ęlnesc vase at√Ęt din ceramic√£ neagr√£ c√Ęt si din teracot√£. Obiectele din ceramica neagr√£ f√£cute aici au adus renume comunei. Acestea sunt prelucrate din  argila extras√£ √ģn zona estic√£ a satului, precum si cele din teracot√£ cu deosebirea c√£ la cele din teracot√£ e nevoie de prelucrare la cuptor deschis, iar la cele din ceramic√£ neagr√£ de un cuptor √ģnchis, fumul fiind cel care d√£ vaselor culoarea neagr√£. Oalele devin negre pe exterior, nu √ģn interior, devenind nu numai frumoase, ci si mai practice pentru depozitarea apei, pentru c√£ porii astupati de fum ai oalelor nu las√£ apa s√£ treac√£. 
 
√én viata satului a √ģnsemnat un pas important anul 1961, c√Ęnd scoala a √ģnceput s√£ functioneze ca liceu, fiind singurul liceu din Ciucul de Sus. Cl√£direa scolii s-a f√£cut √ģntre anii 1935 si 1937. La intrarea ei se g√£sesc dou√£ statui f√£cute √ģntre anii 1957-1958 de c√£tre Kosza J√°nos, un artist naiv, originar din D√£nesti. Prima statuie simbolizeaz√£ pe poetul maghiar revolutionar, Pet√Ķfi S√°ndor, cealalt√£, un grup de statui ce poart√£ denumirea de ‚Äě√énceput‚ÄĚ.  √én 1990 scoala prelua numele de Grup Scolar ‚ÄúPet√Ķfi S√°ndor‚ÄĚ. √én apropierea scolii, pe marginea drumului principal se g√£seste columna √ģn√£ltat√£ √ģn 1900, √ģn onoarea reginei Elisabeta. 
 
Cl√£direa cea mai veche si marcant√£ a comunei este a Prim√£riei, cl√£dire proiectat√£ √ģn 1912 de c√£tre inginerul constructor, d√£nesteanul, Antal Vidor, √ģntr-un stil specific stilului lui K√≥s K√°roly. Tot el r√£spundea de construirea sediului composesoratului si a casei notariale. 
 
 

O alt√£ cl√£dire important√£ este c√£minul cultural, a c√£rui fatad√£ este ornamentat√£ de mozaicul nonfigurativ al pictorului si al graficianului de nastere local√£, Zsigmond M√°rton.  √én 2002 s-a ridicat un monument din bronz ‚Äď f√£cut de sculptorul din Sovata, S√°nta Csaba ‚Äď  √ģn cinstea celor pieriti √ģn Revolutia din 1848-1849 pe care sunt trecute numele lor. 
 
 

Printre atractiile comunei se num√£r√£ si B√£ile "Dug√°s", fiind un centru cunoscut de medicina popular√£.  Locul a fost √ģnfiintat de Corpul industriasilor din Ciucul de Sus (mai ales de cei din D√£nesti) √ģn anul 1926. Temperatura apei termale de 18 grade Celsius, este bun√£ pentru b√£ut, sau √ģn vindecarea anumitor boli reumatice.  √én zilele noastre musafirii sunt astepta√ĺi aici cu 10 cade cu ap√£ termal√£, dou√£ piscine libere si o caban√£ de 14 persoane. 
 
N√£scutii vestiti ai comunei sunt urm√£toarele persone: Antal √Āron (1881-1966), scriitor, istoric, profesor gimnazial, cel care a publicat √ģn 1927 volumul de povestiri: ‚ÄěDe l√Ęng√£ p√£durea K√∂d‚ÄĚ; Antal Vidor (1886-1915) inginer constructor; Albert Ern√Ķ (1932- ) profesor, locuieste la Sf√Ęntu-Gheoghe, cercet√£tor etnografic, autorul monogragiei ‚ÄěD√£nesti si date despre cele sase sate din Ciuc de Sus‚ÄĚ; Albert D√°vid (1934-) profesor, tr√£ieste la Odorheiu-Secuiesc, istoric al artelor, istoric local; J√°nos P√°l (1921-) profesor, muzeolog, istoric; Zsigmond M√°rton (1947- ) pictor si grafician; Er√Ķss Istv√°n ( 1964- ) artist plastic. 

Toate drepturile rezervate
Prim„ria D„nesti
Powered by
Blue Media Studio