HU | RO
2018 noiembrie 13 - marti (sŃptŃmÔna 46 - ziua 316) Azi este ziua Szilvia, iar mÔine ziua Szil├írda.

DESPRE DÃNESTI

D├únesti (├«n maghiar├ú D├ínfalva, alternativ Cs├şkd├ínfalva) este o localitate ├«n jude├żul Harghita, Transilvania, Rom├ónia.  Vatra satului se g├úseste pe lunca Oltului, la 21 km nord de Miercurea Ciuc, pe traseul drumului european E578, la o altitudine de 704 m, ├«n mijlocul zonei Ciucului de Sus. ├Än nord se ├«nvecineaz├ú cu comuna C├órta, la sud cu localitatea M├úd├úras, ├«n vest e ├«nconjurat de Muntii Harghitei si ├«n est de Muntii Ciucului. Satul este ├«mp├úrtit pe sistem zecimal: Oltfalva ÔÇô compunea un tinut individual ├«nainte cu 150 de ani, V├íros (la sud de gar├ú) ÔÇô aici se afla piata central├ú a satului, K├Âz├ępszeg, sau K├Âz├ępt├şz si Felszeg, ori  Fesszeg. Satul s-a format pe teritoriul K├Âz├ępt├şz (K├Âz├ępszeg). 


Ca Biseric├ú apartinea  parohiei Biserica Sf├ónta Maria Mare (C├órta), ├«mpreun├ú cu M├úd├úras, Ineu si Tomesti p├ón├ú ├«n anul 1923, anul separ├úrii.  Constructia a fost ├«nceput├ú ├«n 1922, impulsionat├ú de primirea ├«n dar din partea C├órtei a unei statui reprezent├ónd Maica Domnului. Biserica romano-catolic├ú a fost construit├ú ├«n stil neogotic, si a fost predat├ú pe 8 decembrie 1935.   Zidurile din c├úr├úmid├ú ornamental├ú rosie si rozeta de deasupra intr├úrii confer├ú un aspect particular, neobisnuit, dublat de faptul, c├ú este singura biseric├ú din zon├ú cu altarul orientat spre vest. 
 
D├únesti este e centrul traditional al ceramicii populare negre din zon├ú, cunoscut si pentru diversele ├żes├úturi si textile populare artizanale de l├ón├ú, precum cerga.  Dup├ú ├«ncetarea ol├úritului din M├úd├úras, D├únesti devenise centrul ol├úritului din Ciucul de Sus. La D├únesti se ├«nt├ólnesc vase at├ót din ceramic├ú neagr├ú c├ót si din teracot├ú. Obiectele din ceramica neagr├ú f├úcute aici au adus renume comunei. Acestea sunt prelucrate din  argila extras├ú ├«n zona estic├ú a satului, precum si cele din teracot├ú cu deosebirea c├ú la cele din teracot├ú e nevoie de prelucrare la cuptor deschis, iar la cele din ceramic├ú neagr├ú de un cuptor ├«nchis, fumul fiind cel care d├ú vaselor culoarea neagr├ú. Oalele devin negre pe exterior, nu ├«n interior, devenind nu numai frumoase, ci si mai practice pentru depozitarea apei, pentru c├ú porii astupati de fum ai oalelor nu las├ú apa s├ú treac├ú. 
 
├Än viata satului a ├«nsemnat un pas important anul 1961, c├ónd scoala a ├«nceput s├ú functioneze ca liceu, fiind singurul liceu din Ciucul de Sus. Cl├údirea scolii s-a f├úcut ├«ntre anii 1935 si 1937. La intrarea ei se g├úsesc dou├ú statui f├úcute ├«ntre anii 1957-1958 de c├útre Kosza J├ínos, un artist naiv, originar din D├únesti. Prima statuie simbolizeaz├ú pe poetul maghiar revolutionar, Pet├Áfi S├índor, cealalt├ú, un grup de statui ce poart├ú denumirea de ÔÇ×├ÄnceputÔÇŁ.  ├Än 1990 scoala prelua numele de Grup Scolar ÔÇťPet├Áfi S├índorÔÇŁ. ├Än apropierea scolii, pe marginea drumului principal se g├úseste columna ├«n├últat├ú ├«n 1900, ├«n onoarea reginei Elisabeta. 
 
Cl├údirea cea mai veche si marcant├ú a comunei este a Prim├úriei, cl├údire proiectat├ú ├«n 1912 de c├útre inginerul constructor, d├únesteanul, Antal Vidor, ├«ntr-un stil specific stilului lui K├│s K├íroly. Tot el r├úspundea de construirea sediului composesoratului si a casei notariale. 
 
 

O alt├ú cl├údire important├ú este c├úminul cultural, a c├úrui fatad├ú este ornamentat├ú de mozaicul nonfigurativ al pictorului si al graficianului de nastere local├ú, Zsigmond M├írton.  ├Än 2002 s-a ridicat un monument din bronz ÔÇô f├úcut de sculptorul din Sovata, S├ínta Csaba ÔÇô  ├«n cinstea celor pieriti ├«n Revolutia din 1848-1849 pe care sunt trecute numele lor. 
 
 

Printre atractiile comunei se num├úr├ú si B├úile "Dug├ís", fiind un centru cunoscut de medicina popular├ú.  Locul a fost ├«nfiintat de Corpul industriasilor din Ciucul de Sus (mai ales de cei din D├únesti) ├«n anul 1926. Temperatura apei termale de 18 grade Celsius, este bun├ú pentru b├úut, sau ├«n vindecarea anumitor boli reumatice.  ├Än zilele noastre musafirii sunt astepta├żi aici cu 10 cade cu ap├ú termal├ú, dou├ú piscine libere si o caban├ú de 14 persoane. 
 
N├úscutii vestiti ai comunei sunt urm├útoarele persone: Antal ├üron (1881-1966), scriitor, istoric, profesor gimnazial, cel care a publicat ├«n 1927 volumul de povestiri: ÔÇ×De l├óng├ú p├údurea K├ÂdÔÇŁ; Antal Vidor (1886-1915) inginer constructor; Albert Ern├Á (1932- ) profesor, locuieste la Sf├óntu-Gheoghe, cercet├útor etnografic, autorul monogragiei ÔÇ×D├únesti si date despre cele sase sate din Ciuc de SusÔÇŁ; Albert D├ívid (1934-) profesor, tr├úieste la Odorheiu-Secuiesc, istoric al artelor, istoric local; J├ínos P├íl (1921-) profesor, muzeolog, istoric; Zsigmond M├írton (1947- ) pictor si grafician; Er├Áss Istv├ín ( 1964- ) artist plastic. 

Toate drepturile rezervate
PrimŃria DŃnesti
Powered by
Blue Media Studio